Parca simt cum cerul se apleaca obosit catre tine,
Picurandu-si incet lacrimile fine.
Observ orizontul ce nu te lasa
Sa uiti acea iubire ce-n suflet te apasa.
Privirea ta ma cheama spre visare
Sa nu cunoastem nici durere,nici uitare.
Sa traim eternitatea impreuna
Si s-avem parte doar de zile senine si voie buna.
Aud cum totul se naste din nou,
Cum se ridica suflete pline de ecou.
Cum se deschid portile infinitului de sticla
Eliberand iubirea cea ma pura,traita fara frica.
Cand ma privesti ma pierd in a viselor uitare
Si simt cum totul prinde culoare.
Tu esti cel care imi zambesti si ma cuprinzi cu mana
Atunci cand totul mi se pare ca soarele si luna.
Imi racoresti trupul cu a ta suflare,
Ma iubesti aici,acolo,in infinit si dincolo de zare.
Si ramanem asa,ca pentru totdeauna
Cu ale noastre inimi batand numai intr-una.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu